Mergand pe cale...

"You don't need a reason to help people."

Se spune ca, intr-o noapte, un om visa ca merge pe plaja prin nisip. Cu fiecare pas pe care il facea, el vedea pe cer, ca pe un ecran, imagini din viata lui. Iar pe nisip vedea doua urme de pasi, pasii sai si pasii lui Dumnezeu, mergand alaturi de el.

Omul privea pasii pe nisip si a observat ceva ciudat. Cand pe cer apareau momente grele din viata sa, pe nisip era doar o singura urma de pasi. Aceasta l-a speriat si cu lacrimi in ochi l-a intrebat pe Dumnezeu:

- Doamne, cum se face ca chiar atunci cand imi este mai greu m-ai lasat sa merg singur pe drumul meu?

Si povestea spune ca Dumnezeu i-ar fi raspuns si i-a zis:

- Dragul meu, atunci cand vezi un singur sir de pasi nu inseamna deloc ca eu te-am parasit in clipele cand ti-a fost cel mai greu. Atunci te purtam pe bratele mele si de aceea vezi doar o urma de pasi.

sa fie cu noroc

reminder: 21 noiembrie - 3 ani

A de la aripi de albina

alegeri, artificii, alfabet, alint, agrafa, arbore, aracet, apus, antic, acoperis

Traiesc.Am prin vene fluvii ce sting magma inimii mele pana cand nu mai pot sa respir din cauza aburului produs.

Simt.Mii de arici pe sub piele danseaza prin ploaie si sperie licuricii de prin copaci.

Respir.Praf de stele ce se cauta una pe alta si raze de soare ce imi usuca ploaia.

Gandesc.Ce cand unde cum.Simplu,nu?Unu plus unu face doi.ROGVAIV.George nu sta cuminte.Catelul alearga dupa pasari.Rosu.Ce zi e azi?12 lei.Fusta sau pantaloni.Am uitat...

Zambesc.Dintii ce se vor albi isi fac avant si incearca sa iasa in lume.Buna,ce faci? Se iau de mana cu limba despicata si isi fac bisericuta lor.Nu le place frigul.

Aa,da.Traiesc,simt,respir,gandesc,zambesc.Altceva?Nu mai stiu,o sa-mi scriu pe palma si o sa-ti spuna aricii data viitoare cand dam mana.Sau poate frunzele parului o sa ajunga mai repede la tine.

Ma duc sa imi fac un ceai.

carari acoperite de vise si clipe

" We must be our own before we can be another's "

M-ai facut bucatele.Ai hotarat ce pastrezi din valiza pe care ti-am pus-o la picioare si m-ai lasat incompleta.Au ramas la tine bucati din mine: buricele degetelor,urma gurii de pe ceasca de cafea,tocurile infipte prin iarba...Inca iti aud rasul chiar daca tu nu stii asta,inca iti mai simt parfumul chiar daca au trecut multe ploi de atunci.Ma doare ca ai sters cu atata cruzime cuvintele de pe tabla inimii mele.Era ca un descantec care putea sa o deschida.Dar tu ai preferat sa ignori toate astea,nu ai realizat ce ai pierdut.Voiam doar sa te fac fericit.Sa ne fac fericiti.Greseala mea...Imi pare rau ca nu m-ai cunoscut cu adevarat si ca te-ai grabit sa mazgalesti peste.Credeai ca solutia ca sa nu suferi tu e sa imprastii noroi pe mine.Se pare ca si tu mai ai de lucrat si nu sunt singura care e ca un pui speriat.Asa l-ai protejat? Ataci cand te simti atacat fara sa stai sa te gandesti deloc ce o sa se intample cu persoana in cauza.Asa,inchide ochii,intoarce-te cu spatele,sigur nu mai sunt acolo.Imi arunci defectele in fata?Uita-te mai intai la tine si nu mai exagera totul.Dar sa fii sigur ca mai ai mult pana o sa te maturizezi cu adevarat.E trist ca ai ramas cu parerea asta despre mine.Si poti sa-ti pastrezi pretioasele tale cuvinte.Prefer sa realizezi macar ca ai gresit.Ma multumesc doar sa o gandesti.
De ce ma faci sa rup foi din carti? Urasc asta....Cenusa foilor danseaza in aer ca o pasare phoenix.Cine sunt eu? Sclipirea din ochi, un fior rece,vantul ce face sa iti intre parul in ochi sau sarea din ploaie.Poate toate la un loc.
Praf

Spice de grau si praf de stele

"When nothing goes right...go left."

Niciun zgomot.
Mii de stele sub talpile mele sclipesc neincetat.Eu sunt doar una din cei ce le-a calcat in picioare,dar ele sunt indiferente la atacurile noastre.Soarele se joaca prin parul lor si le impleteste raze.Vantul imi sopteste cantece de mult uitate...Imi apar multe amintiri;prea multe imagini,prea mult zgomot.Copilul din mine e speriat de atata agitatie.Caut o mana cu degete groase prin marea de trupuri.
Miroase a lemn uleios.Si praf.Imi intra in ochi.
Baloane colorate.

o luna verde

"It's very important to always read a bedtime story...Else how would your dreams know where to begin?"

Conturul lunii inca se vede pe cer.Campul inca e invaluit de o fasie de ceata.Ici colo cativa caini.Ma simt bine azi,a trecut ceva timp.Conduc pana si in somn.Cat de multe lucruri sunt incorporate in visele noastre ,nu-mi vine sa cred.Pana si cel mai mic lucru si nici nu-ti dai seama cat de multa importanta ii da subconstientul tau.Escrocul...
Verde brodat si adidasi roz.Pasesc usor prin atmosfera asta misterioasa;multa agitatie si totusi mult calm.V-am mai zis cat de mult iubesc Bucurestiul?Cinci autobuze troneaza peste strada ca niste giganti pasnici.Toti se dau la o parte din calea lor ca sa nu fie striviti din greseala.
Un semafor stricat.

cinci degete

Floarea de plastic e ca omul ce pare fericit.El pare viu,dar de fapt e o stare paralizata a lui.Ar vrea sa se bucure de soare,sa se umple de energia lui,dar nu poate,ceva il impiedica.
..........
Parfumul ei se imbina cu parfumul lui,creand o aroma unica,a lor.Particule invizibile din acest elixir li se prind de piele,ajungand in sange. Ciudat, stiam ca sangele are un miros intepator, nu ca e parfumat. Depinde si cum privesti.
Cu cat stau mai mult impreuna,cu atat mai mult innebunesc de frenezia asta a sangelui ce alearga din ce in ce mai repede,devine un drog.Devii slabit fara potiunea aceasta care te imbata ca cea mai rafinata bautura.Stii sigur ca nu te-ai simtit niciodata asa,dar nu stii daca e de bine sau de rau.Important e sa nu se termine.
..........
Zece degete,doua vate de zahar,otrava in aer.E o conspiratie a universului.Si zic sa privesti partea plina a paharului.Care atata,ca nu mai poti sa vezi nici paharul.
O singura cana de cafea.

Dansand cu vantul

  Am crescut facand naveta in Bucuresti.La inceput la exercitii pentru ochi,apoi pian si intr-un final,acum,facultate.Eram fascinata de pe atunci de tot ce tinea de Bucuresti: felul in care luminau firmele de pe blocurile din Piata Victoriei,covorul neconventional lasat de gume pe ciment,soarele pe care il vedeam trecand pe pod...Pierdeam ore in sir in depozite rasfoind carti,eram deja dependenta de mirosul acela.Tot timpul descopeream cate ceva nou...Inca o fac,dar atunci toate mi se amestecau in cap intr-un vartej colorat,infasurat in muzica.Momentele acelea de liniste de dinainte sa se aglomereze orasul erau nepretuite,le absorbeam ca si cafeaua din prezent-pana la ultima picatura.Cand eram in masina si treceam in viteza pe langa blocuri imi imaginam ca soarele ce se reflecta erau blituri si eu eram o vedeta.Copil...

 De cate ori am mers in Herastrau(sau Fierastrau,la ocazii)...Barci,vata pe bat,zambete.Intotdeauna am preferat sa vorbesc cu cineva cand ne plimbam;imi gasesc subiecte de discutie la tot pasul.Facultatea mea se afla intre Piata Romana si Universitate,deci mereu trebuie sa mai merg pe jos.Calculez sa plec de acasa cam cu o ora jumate inainte de cursuri,deci sunt un client fidel McDonald's.Nu neaparat cumpar,dar imi place cum l-au decorat pe cel de la Romana,zici ca esti in State.Este o teorie conform careia daca vad ca un local nu e gol,oamenii au tendinta sa intre si ei.Deci nu e totusi o pierdere.Intr-o vreme incepeam sa cunosc lumea ce venea pe acolo.In fine...

  Am descoperit multe locuri dragute unde imi place sa beau cate o cafea,conteaza si atmosfera.Ati fost vreodata in "Thomas Antiques"?Tot decorul e de vanzare.Putin ciudat la inceput,dar e o idee ingenioasa.Imi place foarte mult acolo.Pacat ca circumstantele primei "intalniri" cu el nu au fost la fel de bune.De genul,ultima masa a condamnatului-nu poti sa te bucuri de ea in totalitate.Complicat,nu intru in detalii.Imi pare rau ca lucrurile au luat directia asta.Nu asta intentionam cand am inceput sa scriu.Imi e dor de vremea in care vorbeam cu copacii...

~ Scopul vietii e dezvoltarea sinelui ~

"Acest blog este in constructie.Ne maturizam si noi." - alex

Ce mi-a placut fraza asta...Este exact starea in care ma aflu.Exact.Sunt in plin proces de maturizare si simt ca imi lipseste ceva,in continuu.Vorbeam cu prietenii mei ca am un blocaj la scris.De fapt aveam o criza de personalitate.Vechiul eu se lupta cu prezentul eu.Nici nu ma mir de ce eram atat de bulversata atat de des.Era ca si cum m-am pierdut in desert si nu stiu incotro e directia cea buna.

Simt ca trebuie sa-mi schimb stilul de scris,sa se dezvolte si el.Sa se vada ca intr-adevar,peste o saptamana am 20 de ani.Nu imi vine sa cred cat de repede a trecut ultimul an.Parca ieri ma agitam cu admiterea&co si acum deja vine anul 2...La sfarsitul lunii o sa plec in Germania si ma intorc in septembrie.Si atunci tineti-va tare ca incep sa fac schimbari serioase la viata mea.Din toate punctele de vedere.Este cazul sa incep un "proces de auto-rafinare".Si chiar toata lumea ar trebui sa stea putin sa se gandeasca: Cu ce as putea sa-mi imbunatatesc viata? Cum pot sa ajut oamenii prin mine? Chiar sunt multumita eu cu mine?

~Ne vedem in septembrie~ 

Denisa

✿ Cartea asta se vinde precum painea calda

Autor: Ariel Constantinof
Nationalitate: israelian
Titlu original: Cartea asta se vinde precum painea calda
Gen: motivational
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 128
Premii: -
Ecranizare: -
Nota mea: 8/10
Am mai citit si: -


"Draga Ariel,

Presupun ca pot sa-ti spun asa, ca doar te simt mult mai apropiat acum ca ti-am citit cartea. Desi e putin ciudat, niciodata nu mi te-am adresat asa de direct.Bun,sa trecem mai departe.De cand te-am vazut prima oara mi-am dat seama ca esti o persoana inteligenta si hai sa o spunem,special. Si ce daca?  Lumea ar fi plictisitoare daca toti am fi la fel.Iar debitez.
Din nou.Trebuie sa iti zic ca felul tau de a te exprima nu poate lasa pe nimeni indiferent.Felicitari ca te dezvolti si in directia asta,apropo.De mult timp ma gandesc sa imi deschid o afacere- intra aici putin :) Acum ca esti pus in tema,ai putea chiar sa-mi dai niste sfaturi.
Multumesc ca mi-ai dat impulsul sa ma apuc de treaba,cum s-ar zice.Oricum,vreau sa imi termin facultatea mai intai ca sa ma implic mai bine.Si dupa aia master.Ideea e ca vreau sa fiu profesoara si nu stiu cum o sa se pupe acestea doua.Cred ca mai intai imi pun afacerea pe picioare si apoi fac vreo miscare sa ma angajez.Stiu,tu subliniai mult ca nu e asa de bine sa fii angajatul cuiva,insa asta o sa-mi placa.Oamenii au mai multe pasiuni,nu?
Am citit cartea asta in 3 zile pentru ca am vrut sa "diger" mai bine informatia,dar trebuie sa iti zic ca o sa fie citita de foarte multe ori :)) Si mi-a placut ca ai folosit fragmente din articolele tale deja publicate-da,iti citesc blogurile.Uite pasajul meu preferat:

Gandeste-te bine la ceea ce iti place sa faci .Pune totul pe hartie,intr-o coloana.[...] Orice lucru care-ti place foarte mult se numeste "pasiune".[...] Ce-ai putea face cu placere chiar si in toiul noptii? Chiar si dupa trei zile nedormite? Chiar si fara sa te plateasca cineva s-o faci atatea zile la rand? Pasiunile sunt nesimtite.Dupa ce ca te consuma atat,nici macar nu-ti aduc bani! Dimpotriva,de cele mai multe ori iti consuma o mare parte din salariul actual! [...] De aceea pasiunile trebuie monetizate! [...] Alege din lista pasiunea care consuma cel mai mult din timpul tau,care te oboseste cel mai tare,la care te gandesti cel mai des si fara de care nu ai mai fi la fel de fericit! [...] Cu putina creativitate si putin curaj, in ziua de azi poti monetiza orice pasiune!

 Ca sa nu ne intindem prea mult, iti urez succes in continuare cu afacerea ta si sper sa mai scoti si alta carte la fel de folositoare.Pana atunci poate mai particip la unul din workshopurile tale.Sper sa fiu pe faza."

Denisa